Cum să construiești aplicații React full-stack eficiente: sfaturi practice și cele mai bune practici

În dezvoltarea web modernă, React a devenit o alegere populară pentru construirea interfețelor utilizator, mai ales atunci când trebuie să creezi aplicații complexe asemănătoare aplicațiilor cu o singură pagină (SPA). Înțelegerea modului de a construi aplicații React full-stack într-un mod eficient și ușor de întreținut va ajuta dezvoltatorii să își crească productivitatea și să reducă costurile de întreținere ulterioară. Acest articol va împărtăși câteva sfaturi practice și cele mai bune practici pentru a te ajuta să realizezi mai bine dezvoltarea React full-stack.

1. Înțelegerea arhitecturii React full-stack

Aplicațiile React full-stack includ de obicei o combinație între front-end și back-end, front-end-ul folosind React pentru dezvoltarea interfeței, iar back-end-ul poate folosi tehnologii precum Node.js, Express etc. Iată diagrama de bază a arhitecturii React full-stack:

Front-end (React)  Back-end (Node.js + Express)  Bază de date (MongoDB/PostgreSQL)

• Front-end: partea cu care utilizatorul interacționează, construită cu React.js.
• Back-end: partea care se ocupă de logica de afaceri, operațiunile cu baza de date și cererile utilizatorilor.
• Bază de date: locul unde sunt stocate datele aplicației, cum ar fi MongoDB sau PostgreSQL.

2. Crearea mediului front-end

2.1 Folosind Create React App

Pentru începători, folosirea Create React App poate construi rapid un proiect React. Rulează următoarea comandă în terminal:

npx create-react-app my-app
cd my-app
npm start

2.2 Dezvoltare componentizată

Împărțirea interfeței în componente mici și reutilizabile este principiul de bază al React. Metodele sunt următoarele:

• Împărțirea componentelor din perspectiva funcționalității și UI, cum ar fi butoane, formulare, liste, subsoluri etc.
• Folosirea props pentru gestionarea stării între componente și fluxul de date.

Exemplu de cod:

function Button({ label, onClick }) {
    return {label};
}

2.3 Gestionarea stării

În aplicațiile complexe, gestionarea stării devine esențială. Poți gestiona starea în următoarele moduri:

• React Context API: potrivit pentru aplicații mici.
• Redux: potrivit pentru aplicații de dimensiuni medii și mari, având o capacitate mai puternică de gestionare a stării.

Exemplu: folosind React Context

const AppContext = React.createContext();

function AppProvider({ children }) {
    const [state, setState] = React.useState(initialState);
    return (
        
            {children}
        
    );
}

3. Dezvoltarea back-end

3.1 Configurarea serverului Node.js

Creează un folder pentru back-end în directorul rădăcină al proiectului și inițializează un proiect Node.js:

mkdir backend
cd backend
npm init -y
npm install express mongoose cors

3.2 Crearea rutei API

În folderul backend, creează un fișier server.js și scrie rutele de bază ale API-ului:

const express = require('express');
const mongoose = require('mongoose');
const cors = require('cors');

const app = express();
app.use(cors());
app.use(express.json());

mongoose.connect('mongodb://localhost:27017/mydb', { useNewUrlParser: true, useUnifiedTopology: true });

app.get('/api/items', (req, res) => {
    res.json([{ id: 1, name: 'Item 1' }, { id: 2, name: 'Item 2' }]);
});

const PORT = 5000;
app.listen(PORT, () => {
    console.log(`Server is running on http://localhost:${PORT}`);
});

3.3 Conectarea la baza de date

Folosește Mongoose pentru a te conecta la MongoDB și pentru operațiuni cu datele. Adaugă definiția modelului și operațiunile în server.js.

4. Integrarea front-end și back-end

4.1 Folosind Axios pentru cereri de date

În aplicația front-end React, trimite cereri către API-ul back-end folosind biblioteca Axios. Mai întâi, instalează Axios:

npm install axios

Apoi, folosește Axios în componentă pentru a efectua apeluri API:

import axios from 'axios';
import React, { useEffect, useState } from 'react';

function ItemList() {
    const [items, setItems] = useState([]);

    useEffect(() => {
        axios.get('http://localhost:5000/api/items')
            .then(response => setItems(response.data))
            .catch(error => console.error('Error fetching data:', error));
    }, []);

    return (
        
            {items.map(item => - {item.name}
)}
        
    );
}

4.2 Setări CORS

Asigură-te că back-end-ul are activat CORS pentru a evita eșecurile cererilor front-end din cauza problemelor de cross-origin. În Express, poți seta acest lucru prin importarea middleware-ului cors.

const cors = require('cors');
app.use(cors()); // Permite cross-origin

5. Implementarea aplicației

5.1 Implementarea front-end

Poți alege Vercel sau Netlify pentru a implementa rapid aplicația React. Tot ce trebuie să faci este să trimiți codul pe GitHub și să te conectezi la platforma corespunzătoare.

5.2 Implementarea back-end

Back-end-ul poate fi găzduit pe servicii cloud precum Heroku, DigitalOcean etc. Configurează și implementează conform cerințelor furnizorului de servicii.

6. Monitorizare și optimizare

• Verifică periodic performanța aplicației, folosind instrumente precum Lighthouse, Web Vitals etc.
• Optimizează timpul de încărcare, folosind încărcare leneșă (React.lazy) și împărțirea codului (React.Suspense) etc.

Concluzie

Construirea unei aplicații React full-stack nu este o sarcină ușoară, dar prin practică pas cu pas, combinând utilizarea instrumentelor și tehnologiilor potrivite, poți îmbunătăți eficiența dezvoltării și crea o experiență mai bună pentru utilizatori. Sper că sfaturile practice din acest articol te vor ajuta să finalizezi mai eficient sarcinile de dezvoltare full-stack. Să începem să lucrăm!